Spectacol TURCENI

Prieteni, de MOS NICOLAE, vineri si sambata, asa dupa cum, probabil, stiti, una din echipele TVE s-a deplasat intr-o zona a tarii cu talente si traditii fabuloase, in GORJ.
Voi incerca sa redau, in cateva vorbe, asa cum ma pricep, lucrurile, exact asa cum s-au petrecut ele, acolo, si voi proceda in ordine inversa trecerii noastre prin zona, adica voi incepe cu ultima localitate in care am poposit, TURCENI.
Pitita intre colinele din zona si strivita, parca, de constructia uriasa a termocentralei din vecinatate, localitatea TURCENI musteste de talente. e incredibil sa vezi, sa simti, sa traiesti pe viu faptul ca o mana de oameni inimosi (ma refer aici la instructorii artistici de la casa de cultura, dar si la directorul acesteia) pot scoate la iveala atatea si atatea valori autentice.
Incepand de la trupele de majorete (grupa mica si grupa mare), continuand cu ansamblurile de dansuri populate, (la fel, grupa mica si grupa mare - cata energie, ce sincronizare perfecta, ce jocuri oltenesti, mama-mama!) si continuand cu sectiunile de canto (atat muzica populara, cat si usoara), se pot vedea, aici, implicare, dariure si , pana la urma sacrificiu (atat din partea copiilor, cat si a dascalilor acestora).
Se vede continuitatea, se vede truda neintrerupta, intinsa pe ani si ani, conducand la ideea fireasca, de altfel, ca, pe lumea asta, nimic nu se naste intamplator, ci slefuirea tinerelor talente se face in timp, cu migala si cu rabdare dumnezeiasca.
Cine a spus ca omul sfinteste locul, mare dreptate a avut! oamenii acestia, mici si mari, l-au sfintit!